Uraaa! Mulţi sunt salvaţi!
2007 decembrie 12
Pentru foarte multă lume, diacriticele sunt o chestiune de şansă, de opţiune, de ce o fi… dar nu trebuie să fie aşa pentru oamenii de comunicare, implicit pentru studenţii noştri. Faimoasa zicală a coafezei nepieptănate şi a croitorului rupt la tiv nu are ce căuta în acest domeniu.
Sunt încă mulţi studenţi care nu prea vor să înţeleagă de ce este nevoie de diacritice şi de ce nu acceptăm la disertaţie lucrări scrise fără. Pentru toţi, am descoperit, graţie blogului lui Iulian Comănescu, un instrument super: Srv.diacritice.com.
Succes în a-l folosi!
Florina, te invidiez că ai blog! Se pare că azi a fost o zi mai lejeră pentru amândouă: tu ai postat, eu am reuşit să citesc câteva entry-uri de pe al tău (de mult mă făcuse Georgiana curioasă şi abia azi am reuşit!)
ps: ai ratat montarea căsuţei şi pe noi in ea. na, că am scris cu diacritice!
Alexandra, asta era chiar de văzut, sper că măcar aţi făcut ceva poze, sunt de păstrat şi de promovat când, cui şi cum trebuie
.
Mulţumesc, Despina, de ajutor în popularizarea ideii de diacritice. Vorbim româna, dar ne încăpăţânăm de multe ori să scriem numai noi ştim în ce limbă. Iar aşa ceva mi se pare de neconceput mai ales dacă lucrezi în / studiezi comunicare.
esti super florina. un vechi admirator si fost coleg si nu numai