Stop!
02/07/2009 9 comentarii
În showroom-ul unui concesionar auto, vine un client (caz real) şi, senin, vrea să cumpere o maşină de 15000 euro cu 3500. Blocat, omul de vânzări nu ştie cum să facă faţă nonşalanţei cumpărătorului, care îi spune că a văzut, clar, că e avantaj client de 3500 euro. Drept urmare, a venit cu 3500 euro să îşi achiziţioneze vehiculul…
Hahahahaha…. au râs toţi in reţea, când povestea s-a răspândit via e-mail. “Ce client!…” (puncte, puncte… la comentarii).
Eu mă întreb însă altceva. Nu suntem obligaţi, în această lume, să învăţăm nici o limbă străină. De ce noi, clienţii, care teoretic avem de unde alege, trebuie să ne chinuim să învăţăm vocabularul comercianţilor? Concret, de ce să nu scrii onest “Reducere de 3500 euro, în beneficiul dvs.” în loc de faimosul “Avantaj client”?! Nu cred în clienţi limitaţi şi condamnaţi să rătăcească în jungla consumeristă, ci în comunicatori care nu pot să se adreseze clar tuturor celor care fac parte din targetul lor.
Despre Florina
1. Pentru multi romani limba romana inca e straina.
2. Vorbesti de onestitate intr-un mediu antreprenorial dominat de idea de a “da lovitura” (tzeapa in limbaj comun).
3. Multi spun “clientul e tampit” ceea ce este adevarat. E tampit pentru ca el cumpara de la cei care spun acest lucru.
Cale lunga avem …
:d
si inca un lucru, care de fapt e cauza reala si principala a acestor exprimari cu “avantaj X”: legislatia, care e intortocheata si nu iti da voie sa spui oricind, oricum realitatea, anume ca se face reducere de X pentru articolul cutare … la fel cum nu ai voie sa scrii in brosurile de reclama ” cel mai bun pret”, decit daca poti sa dovedesti asta sau daca iti asumi din start varianta ca scrii asa si platesti amenda !
Legislatia pe promovare este inca in definire, cel putin in Romania, dar incearca sa clarifice unele aspecte, nu sa le ameteasca. Povestea cu “avantaj client” cred ca tine mai mult de vocabularul incetatenit de marketing decat de legislatie… nu sunt insa sigura.
Profesionistii au stabilit ca Romania se termina pe undeva pe la Chitila, si asteptam un flash mob care sa stimulteze productia agricola. Intre timp ne uitam pe Google Maps si observam ca toti locuim pe o singura strada.
Hm… si cum se numeste strada?!
Din pacate nu era o figura de stil. Chiar ma refeream la faptul ca pe google maps Bucurestiul este desenat cu o singura strada, si aia fara nume – ceea ce transforma oarecum zambetele elitiste ale specialistilor de pe magheru in fatza ‘prostiei’ clientului intr-un trist rade ciob de oala sparta.
Avem specialisti in comunicare/publicitate si mai toate cele care se multumesc sa stea la marginea lumii civilizate si sa faca misto de aia mai prosti ca ei ca nu inteleg- desi e meseria lor sa-i faca sa inteleaga/ si intre timp nu aparem pe harta. la propriu.
Daniel, asta chiar e grav… si totusi, nu ma surprinde. Din pacate.
Avem carente in comunicare.
Uneori mesajul din reclame nu e clar, ar trebui mai putini termeni tehnici, asa… pe intelesul tuturor. In felul acesta va intelege si bunica si pensionarii care n-au invatat limbi staine… si care sunt potentiali clienti.