România, ţara tragicomediei
30/08/2009 8 comentarii
Dacă aveaţi vreun dubiu, a îngriji bolnavi, a face operaţii pe cord deschis sau, la nivel mai modest, a preda la un liceu ori o universitate – acestea sunt pasiuni, forme de hobby, modalităţi de a petrece timpul liber, numai cariere nu. Eu aşa înţeleg din ultimele ştiri despre legea salarizării unice. Drept urmare, viitorii mei studenţi sunt deja invitaţi să găsească parcuri unde să ne facem că ţinem cursuri, terase funny pentru seminarii şi alte forme de dezvoltare a acestui hobby, învăţarea. Nu de alta, dar nu văd altă altă opţiune decât să mergem în grup de lucru la vreun secretar de comună care să ne explice cum dumnealui are carieră de peste 4 puncte (încă nu am înţeles cum stau lucrurile aici, dar promit să mă informez), spre deosebire de un ofiţer de navă fluvială, care are doar 1,2 puncte. Ah, să nu uit: în această ţară minunată, oamenii sunt pe măsură – citiţi comentariile articolului, veţi avea cu ce să vă delectaţi 
.
Despre Florina
da, si se mai intreaba de ce lumea pleaca in alte tari !
Avem doar doua alternative: sa plecam pe afara sau sa raminem, dar sa ne retragem undeva pina trece furtuna…”undeva” poate sa insemne si lume virtuala sau interioara, fiecare unde prefera.
Eu raman la parerea mea, sa ne facem hobby din cariere
, fara scopul de a mai satisface si baza piramidei lui Maslow – sarim direct in varful ei!
Stii ca nu sunt intamplatoare masurile astea.
Daca profesorii sunt prost platiti, cel mai probabil sunt si prost pregatiti (si nu e cazul in mediul universitar ci la baza), sunt dezinteresati sa faca performanta etc etc etc. Deci generatiile care vin din urma sunt mai putin educate, informate si dezvoltate intelectual.
Pare aberant ca “liderii acestei tari” isi doresc un neam de nepregatiti, dar isi doresc asta cu siguranta, pentru ca cei mai nepregatiti, inculti si saraci sunt mai usor de controlat.
As vrea sa nu fie adevarat, dar toate semnele indica faptul ca dorinta conducatorilor este sa aiba un neam de subdezvoltati.
Atat de tare m-au obosit zvonurile din ultimul timp despre invatamant, atat de mult m-au dezgustat declaratiile de tot felul, incat nu cred ca este cazul sa mai discutam ce si cum.
Cand dai cu piciorul la orice urma de demnitate a unei intregi profesii, fara sa pui nimic in loc, ori o faci pentru ca atat te duce capul, ori pentru ca ai vreun plan foarte viclean si indescifrabil la nivelul nostru, al celorlalti…
Pe timp de criza, adevarata sau indusa ori putin din ambele, mi se pare cumva normal sa fie probleme la nivelul firmelor, mi se pare logic sa existe companii care se preocupa de prezent, dar (eventual) si de viitor, cu rezultate diverse. Nu mi se pare insa normal ca la nivel macro sa lovesti exact acolo unde ai putea, candva, sa ai o resursa de crestere.
Cum zicea si Nicolae… nu e nici un fel de concidenta… la fel cum USA doreste o populatie cat mai redusa mintal, aceeasi dorinta o are si Romania… de ce? Pentru a controla masele cat mai usor… desi suntem multi da prosti, atata timp cat nu intreprindem nici un fel de actiune, tot timpu vor lua altii deciziile in locul nostru!
Pacat pentru ca nu ma simt proasta iar din ce citesc pe multe dintre blogurile romanesti, nu sunt singura.
Sa vedem daca vom lua vreo forma de actiune sau vom ramane sclavii politicii si legilor de mizerie in continuare?!
E si asta un punct de vedere dealtfel cat de poate de corect. Dar poate secretarul ala de comuna de care vorbesti are si el niste argumente la fel de valabile pt cele 4 puncte. Evident ca legea asta nu va multimi pe toata lumea, ba dimpotriva va nemultumi pe multa lume, si evident pe undeva e si in caracterul nostru daca nu cel romani cel de oameni. Pe de alta parte pe mine, nebugetar, care platesc taxe nu ma intreaba nimeni daca nu mi se pare ca platesc prea mult in comparatie cu nivelul calitatii serviciile prestate de stat pentru banii mei sau daca mi se pare normal sa platesc niste taxe statului pentru niste servicii de care nu beneficiez. Fiecare are argumente uneori justificate, uneori nu. E destul de greu de gasit un compromis decent aici si cum se ajunge la “compromis” e alta discutie.
Parerea mea e ca, desi nu sunt nu mare adept al capitalismului laissez-faire pur si dur, ii dau dreptate 100% lui Reagan cand zicea ca: “The government is not the solution to our problem; the government is the problem”. Pe scurt mana invizibila a lui John Adams trebuie sa determine punctul.
Romania…tara tuturor imposibilitatilor…