L’art de vivre

Vă place reveria? Vă place să vă pierdeţi pe străduţele prăfoase care aşteaptă să fie descoperite în detrimentul piscinei impersonale de la hotel? Aţi mers vreodată cu drag în casa unui străin, gazdă primitoare de turişti hoinari? Credeţi în frumuseţe? Vă mai opriţi două secunde pe stradă să admiraţi o floare?

Dacă răspunsul e da, nu rataţi Arta de a trăi colorat, de la Humanitas.

Cărţile…

Leapşă de la Diana… despre cărţi . Sper că nu este vreun viral de sondare pentru o editură

• Ce autor apare mai des în bibliotecă? Din ce carte ai mai multe exemplare? Marc Levy, dubluri în română şi franceză. Cumpăr variantele traduse pentru a le împrumuta prietenilor, după ce mă îndrăgostesc de originale…
• De ce personaj de ficţiune ai fost îndrăgostită în secret? D’Artagnan, dar eram în clasa a IV-a .
• Ce carte ai citit cel mai des? Arta conversaţiei, de Ileana Vulpescu.
• Care era cartea ta preferată la 10 ani? Cireşarii, de Constantin Chiriţă, dar am nostalgii şi după Aventurile lui Habarnam, de Nikolai Nosov. 
• Care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut? Să te ţii alergătură, de Dave Eggers.
• Care a fost cea mai bună carte citită anul trecut? Ines a sufletului meu, de Isabel Allende.
• Cine crezi că ar trebui să câştige premiul Nobel pentru literatură? Am prea puţină informaţie ca să am o opinie…
• Ce carte ţi-ar plăcea să vezi ecranizată? După dezamăgirea filmului realizat după Şi dacă ar fi adevărat, nu mai am speranţe… 
• Descrie visul cel mai straniu în care să fie inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar? Nu a fost cazul…
• Care este cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult? Poate cărţile chick lit… dar sunt utile
• Care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o? O carte “dificilă”, după mine, nu e o carte bine scrisă. Cărţile de referinţă sunt accesibile majorităţii, cel puţin în beletristică, chiar dacă sunt paliere diferite de înţelegere.
• Preferi autorii francezi sau ruşi? Din literatura modernă, pe cei francezi. 
• Shakespeare, Milton sau Chaucer? Shakespeare.
• Ce te deranjează cel mai mult în activitatea de a citi? Nu mă deranjează nimic, ador să citesc.
• Care este romanul tău favorit? Depinde de la an la an. Mă întorc mereu cu drag la cărţile semnate de Isabel Allende. 
• Povestiri scurte, schiţe? Nu prea…
• Non- ficţiune? Da, marketing şi popularizare ştiinţifică…
• Ce scriitor este supraevaluat? De fapt, sunt mai mulţi: Paulo Coelho, Patrick Beigbeder…
• Ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie? Prima care mi-ar pica în mână din bibliotecă. În asemenea condiţii, ar fi important să citesc pentru a-mi ţine mintea ocupată.
• Şi acum…ce citeşti? De fapt, recitesc L’immeuble yacoubian, de Alaa al-Aswani. 

Dau leapşa mai departe oricui iubeşte cititul…

Vei fi acolo? Da, am fost acolo de la început până la final

Am citit pe nerăsuflate două cărţi în ultima perioadă: Ines a sufletului meu de Isabel Allende şi Seras-tu là? de Guillaume Musso. Rar m-a fascinat o carte ca cea din urmă… şi da, am fost acolo, de la început până la final. Am căutat să văd dacă Musso e tradus şi în română, se pare că doar cu Şi după… Nu ştiu dacă este la fel de specială ca cea citită de mine, dar Musso şi Marc Levy sunt, cu siguranţă, numele optimismului în noua beletristică franceză. În ce mă priveşte, urmează să încep Sauve-moi, drept pentru care, în următoarele zile voi lua metroul, să am timp de citit

Ca un bilanţ

De-a lungul anilor, am citit, am călătorit şi am trăit destule… poate nu câte aş fi vrut, poate mai multe decât ar fi fost să fie. Din călătorii, am învăţat să îmi placă să descopăr, să merg dincolo de all inclusive, să iau rucsacul în spate şi Le Guide du Routard în braţe, pe post de călăuză. Am învăţat să discut cu oameni pe care i-am văzut o singură dată în viaţă, să strâng în minte şi inimă amintiri care îmi vor fi mereu dragi… Din cărţi, am învăţat să trag concluzii, să văd şi alte realităţi, să deschid ochii dincolo de algoritmii evidenţi. Din restul de întâmplări, am învăţat despre prietenie şi despre alte lucruri simple şi importante.

La fiecare vârstă, avem câte un bilanţ. Poate avea legătură cu brandul personal sau poate fi, la alegerea noastră, foarte no marketing. Un asemenea bilanţ se poate rescrie cu fiecare nouă întâmplare, cu fiecare succes, cu fiecare eşec transformat într-o victorie. Totul este chestiune de alegere. Iar aici sunt, cred, trei coordonate: familia, profesia, prietenii. Dacă toate cele trei sunt reuşite… construcţia brandului personal nu îşi mai are rost ca atare. Fiecare dintre noi devenim, natural, un Paris faimos sau un New York de film…