Start Management

În afaceri, ca şi în sport, este esenţial antrenamentul continuu, pentru a fi cel mai bun. Răspunde provocării la Start Management și înscrie-te la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Facultăţii de Management, cu tema “Afaceri şi inovaţie în mediul românesc.  Strategii şi tehnici moderne de succes”, ce se va desfăşura între 23-25 aprilie 2012.

Secțiuni tematice:

1.  Macroeconomie şi teorie economică
2. Concurenţă şi piaţă
3. Provocări ale managementului şi leadership-ului de az
4. Plan de afaceri

Date importante de reținut pentru participarea la Start Management – Sesiunea de Comunicări Științifice 2012

 12 aprilie 2012: Transmiterea propunerilor de proiecte (maxim 500 cuvinte, format Word, cu respectarea regulilor standard de redactare academică), la la adresa de e-mail facultateademanagement.snspa@gmail.com, menționând în subiect “Pentru Start Management”.

19 aprilie 2012: Transmiterea lucrărilor integrale (maxim 10 pagini Word, 12 Times New Roman, spaţiere 1.5 puncte, cu respectarea regulilor standard de redactare academică), la adresa de e-mail facultateademanagement.snspa@gmail.com.

23-25 aprilie 2012: susţinerea proiectelor în faţa comisiei (maxim 20 slide-uri ppt).

Participarea este deschisă tuturor studenţilor din SNSPA sau din alte universităţi cu profil conex. Lucrările pot fi individuale sau de echipă (maxim 5 persoane). Studenţii pot prezenta în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice Start Management orice alte lucrări ştiinţifice ce tratează teme conexe disciplinelor studiate în cadrul Facultăţii de Management. Termenele de predare şi regulile de redactare sunt cele menţionate mai sus.

Mai multe detalii pe www.facultateademanagement.ro.

 

Investeşte în tine! Cariera începe cu un internship.

Facultatea de Management din SNSPA anunţă oferta de internship 2012-2013, pentru următoarele poziţii:

• Art Director – ref. INTFM01
• Content Manager – ref. INTFM02
• Corporate Communicator – ref. INTFM03
• Development Analyst – ref. INTFM04
• Event Promoter – ref. INTFM05
• Field Promoter – ref. INTFM 06
• Project Manager – ref. INTFM 07
• Risk Analyst – ref. INTFM 08

Studenţii Facultăţii de Management sunt invitaţi să trimită aplicaţiile lor pentru poziţia dorită la adresa facultateademanagement.snspa@gmail.com, cu CV şi scrisoare de intenţie, până în data de 10.04.2012.

Numai candidaţii selecţionaţi vor fi invitaţi la interviu.

Detalii pe www.facultateademanagement.ro.

Pe timp de criză

Este o mare plictiseală în marketing în această perioadă, în varianta în care nu au avut loc disponibilizări sau alte evenimente neplăcute cauzate de criză. Ce vremuri erau când se spunea că nene, economia duduie! Evenimente fastuoase, campanii de anvergură, lansări de produse nemaipomenite şi nemaivăzute… Où sont les neiges d’antan?

Păi, o fi zis bine poetul povestea cu omătul de odinioară, dar în secolul nostru, la ce schimbări climatice au loc, nu mai este cazul să ne raportăm la trecut decât ca principiu – şi încă în mod vehement. Vă amintiţi de epoca fordistă care a însemnat, în esenţă, eficientizare şi productivitate? Ei bine, ideea fundamentală s-a întors. ROI, fişe pline de KPI, calcule – aceasta este munca de marketer acum. Şi aşa ar fi trebuit să fie mereu, doar că în timpuri de (aparent) belşug, uităm cum stau lucrurile de fapt. Cum se zice în articolul care a picat la admiterea de la FCRP, “economia gâfâie”. Va dura până va respira… şi trebuie să ne adaptăm în consecinţă.

NOU: Management la SNSPA

Un anunţ important: SNSPA lansează Facultatea de Management, pentru studii universitare de elită. Detalii aici.

Update: iată şi planul de învăţământ de pe www.management.snspa.ro…

Anul I
  Bazele contabilităţii
  Economie I. Introducere în macroeconomie
  Economie II. Introducere în microeconomie
  Finanţarea afacerilor
  Introducere în dreptul afacerilor
  Introducere în management
  Introducere în marketing
  Managementul afacerilor comerciale
  Teoria organizaţiilor

Anul II
  Managementul riscurilor
  Tehnici de promovare în afaceri
  Leadership-ul în organizaţiile moderne
  Economia pieţei libere
  Contabilitate financiară
  Noţiuni de fiscalitate
  Strategiile de piaţă ale firmei
  Teorii şi modele de afaceri
  Managementul producţiei
  Practică
  Discipline opţionale: Tehnici de negociere în afaceri, Etica în afaceri, Comportamentul consumatorului, Diagnoza organizaţională

Anul III
  Managementul proiectelor
  Managementul inovării
  Analiza economico-financiară
  Managementul IMM-urilor
  Planul de afaceri
  Managementul resurselor umane
  Fezabilitatea afacerilor
  Comunicarea externă a firmei
  Managementul serviciilor
  Discipline opţionale: Protocol în afaceri, Tehnici de prezentare, Politici de sponsorizare, Afaceri pe Internet

Dileme?

Am lucrat prima dată oficial, cu contract în regulă, în 2000. Nici măcar nu am mai trecut această experienţă în CV, dar atunci am trăit din plin viaţa de om de vânzări (acum se numeşte Zone Manager) din domeniul pharma şi am decis că îmi place mai mult să gândesc procesele şi politicile din spate, decât să fiu în teren non-stop, deşi se pare că aveam aptitudini şi am făcut ceva profituri frumuşele. Mai târziu, am realizat că îmi place la fel de mult nu doar să gândesc strategii, dar şi să le explic. Cumva, pe scurt, alături de un complex de factori, ca întotdeauna în viaţă, am ajuns să predau şi, în tot acest timp, să practic ceea ce predau, dar întorcându-mă, mereu, în teren (nu există strategie fără cunoaşterea celor “de jos”, credeţi-mă…).

Mixul s-a dovedit fericit şi aşa se face că pot considera, cu sinceritate şi fără falsă modestie, că am ajuns la un anumit grad de maturitate profesională. Eforturile au fost şi sunt pe măsură, dar la fel şi satisfacţia după un proiect “imposibil” finalizat cu brio sau, mai ales, după trei ore de dezbateri practice cu studenţii. Uneori, mă gândesc să înregistrez seminariile noastre de la MCA, când dezbatem acţiunile de marketing de pe piaţă – ar fi un insight foarte util pentru mărcile luate ca exemplu…

Open space reloaded

A sosit, la un moment dat, moda open space-urilor, pentru proximitatea echipelor devenite team-uri. O iniţiativă lăudabilă, care dărâma la propriu pereţii dintre birourile sufocate de hărtii, cutii şi etajere. Se presupunea chiar că aşa se vor uni angajaţii, iar “bisericuţele” vor deveni istorie. Ce poveste frumoasă… şi ca orice poveste, doar cu un sâmbure de adevăr.

Viaţa în open space înseamnă veşnice certuri ba că curent, ba că nu e curent de la geamul deschis; ba că unii deranjează cu telefonul, ba că alţii sunt muţi şi nu “socializează”; ba că X bârfeşte, ba că Y strigă peste mese, ba că Z are masa vraişte de ne face etajul de râs cu atâta dezordine. Nu e nimic nou, aceleaşi discuţii erau şi în vechile birouri cu 2-3 persoane. S-au schimbat grupuleţele informale prin trecerea la open space? Hm… aş zice că nu. Oricum nu se formau în birou, ci la fumoar. Aşa sunt închegate şi în epoca managementului modern, tot la o ţigară trasă cu sete în piept, în ciuda ONG-urilor ce predică, nesolicitate de nimeni, grija pentru sănătate. În open space, nici măcar nu este mai mult spaţiu, căci s-au plantat, în toate firmele, plante de decor ce îşi dau duhul încet, dar sigur.

Moda organizării spaţiului de lucru este, ca orice modă, sinuoasă. Vine şi trece, cu repetiţii, ca la pantofi. Principiile şi lecţiile generice sunt, din păcate, aceleaşi – numai că nu le învăţăm şi le uităm prea repede. Un open space nu rezolvă nici problema comunicării informale, nici pe cea a controlului managerial. Nu “adună” echipa şi nici nu creează mai mult spaţiu de lucru. Nici vechile birouri nu erau o soluţie eficientă… după cum, personal, nu cred nici în necesitatea mesei de ping-pong să îţi vină creativitatea pentru sloganuri când lucrezi în agenţia de publicitate X…

Propun, simplu, să lucrăm mobil, de pe laptop, de acasă sau din parc – şi să fim plătiţi la rezultate, nu la numărul de ore moţăite în faţa calculatorului şi a automatului de cafea. Toată lumea ar ieşi în câştig…

Criza şi lecţiile ei (II)

Revin la subiectul crizei. De data aceasta, cu o concluzie de marketing…

Majoritatea economiştilor sunt de părere că în 2009 putem vorbi, fără dubiu, de o veritabilă criză structurală.  Mecanismul este destul de simplu: la originea crizei se află, pe de o parte, căutarea activă a creşterii randamentelor instituţiilor financiare şi, pe de altă parte, existenţa unui exces de monedă. Aceste două aspecte au dus la o relaxare a creditării şi la explozia emiterii de acţiuni. Pe de o parte, a apărut un risc vizibil în domeniul financiar; pe de altă parte, s-a simţit impactul asupra pieţei imobiliare, prin punerea masivă în vânzare a produselor de profil. Creşterea riscurilor financiare a determinat o criză de încredere, băncile ajungând să nu se mai împrumute între ele, ceea ce a dus la dificultăţi de finanţare ale firmelor şi la căderea burselor. 

Căderea bursei a dus, în spirală, la căutarea de lichidităţi de către agenţii economici. Aflate în criză de încredere, băncile au refuzat creditarea firmelor, deci s-a ajuns la oprirea / stagnarea unor investiţii şi la temeri privind profitabilitatea. Fireşte, au apărut repercusiuni la nivelul forţei de muncă şi, drept urmare, ne confruntăm azi, cu propagarea unei stări generale de panică în piaţă. La nivel macroeconomic, criza a devenit vizibilă prin creşterea ratei şomajului, scăderea veniturilor şi, în final, prin scăderea consumului – ceea ce a amplificat problemele firmelor, care nu mai au unde să îşi desfacă producţia la volumele anterioare declanşării crizei.

Astfel, refăcând traseul de contagiune descris mai sus, putem deduce că ieşirea din criză constă în stimularea sustenabilă a consumului şi a satisfacerii nevoilor, fără a mai cădea în capcana creditării excesive. La nivel microeconomic, dacă produsele unei firme se vând mai ales ca urmare a finanţării achiziţiei lor prin creditare, trebuie găsite şi surse de diversificare a riscurilor. Pe scurt, este vorba despre “a nu pune toate ouăle în acelaşi coş”, adică despre varierea portofoliului cu servicii şi produse achiziţionabile fără apelarea la credite, deci bazându-ne pe puterea reală de cumpărare. Nu este nimic nou sub soare, doar că o practică sănătoasă a fost, se pare, o vreme uitată – şi unele firme, din diverse domenii, se văd azi vulnerabile…

Crizele sunt normale în economie, fie că au impact mai mic pentru că sunt conjuncturale, fie că au repercusiuni grave, fiind structurale. Istoria ne învaţă că, până ce pieţele se redresează ca urmare a regândirii în ansamblu a sistemului economic (în unele cazuri cu intervenţie statală), firmele trebuie să se descurce pe cont propriu. Ori teoria marketingului oferă foarte multe soluţii de diminuare a pierderilor în asemenea cazuri… dacă se acţionează proactiv.

Managerul mercenar

Literatura academică străină vorbeşte în mod serios, de mai mulţi ani, despre “managerul mercenar” şi, respectiv, despre toate aspectele defavorabile pentru un business, ca urmare a dezvoltării şi menţinerii unui asemenea sistem. La noi, nici revistele practice, nici cele universitare, nu au îndrăznit încă să abordeze subiectul în mod real. Tocmai de aceea, mi se pare de-a dreptul incendiar articolul din Business Magazine. De citit…

Un termen nou

Timid apărut prin traininguri şi publicaţiile academice, termenul de “nevroze manageriale” acoperă un spectru foarte larg de “turbulenţe” şi cum pot fi depăşite – mai ales remedii împotriva stresului şi de time management. Aştept şi tratamente pentru nevrozele angajaţilor.

Criza şi lecţiile ei

Criza este un subiect atât de hot, încât Le Monde are, de ceva timp, o rubrică dedicată, chiar pe prima pagină a site-ului web. Dacă aveţi curiozitatea să o citiţi, veţi remarca puzderia de ştiri despre falimente, restrângeri de activitate şi concedieri. Nimeni nu se întreabă, însă, real, care sunt lecţiile concrete de aplicat în urma acestei experienţe nefericite…

Să fim oneşti, multe probleme încep chiar în cadrul firmelor: departamente de servicii conexe activităţii de bază care devin mamuţi parazitari, birocraţie excesivă, control haotic al costurilor, fardări ale rapoartelor de audit, pierdere de timp în şedinţe fără rost, productivitate nemăsurată cu anii… şi ştiţi cu toţii, lista ar putea continua. Cu siguranţă, nu doar românii stau pe Messenger la birou, pierd cu orele la cafea sau preferă să citească tabloidele online în timpul programului. Se întâmplă şi în multe alte case mari…