Cerşetorii de la Paris au cont pe Facebook

De multe ori, am auzit discuţii cum că .ro ar fi oarecum centrul planetei şi că doar UK şi US ne-ar depăşi. Hm… în metroul parizian, am ascultat cu stupoare cum un  cerşetor dădea unor turiste rătăcite numărul lui de mobil, adresa de e-mail şi contul de Facebook!!! Iată cu adevărat comunitatea lui web 2.0, real democratică! Sincer, cred că suntem rămaşi rău în urmă …

Parisul este neschimbat, cu o atmosferă la fel de frumoasă ca întotdeauna, cu vitrine care te învaţă singure marketingul dacă nu ai chef de Kotler şi cu o pasiune declarată pentru web design (cărţile de profil sunt nenumărate la Fnac). Ceea ce sare însă în ochi este, în acest sezon, nu publicitatea pentru ultimele solduri, ci noua campanie de marketing turistic pentru Maroc: Il y a des pays qui font grandir l’âme (Există ţări care fac sufletul să crească). Reveria este asigurată prin poze din riaduri, din Atlas sau din deşert, care amintesc de duhul din lampa celor 1001 de nopţi… ceea ce este senzaţional în timp de criză. Repet ce am văzut încă din vară, Marocul îşi construieşte un brand de ţară serios.

Bonus: toate aceste reclame, omniprezente în Paris, duc la un portal la care România, ca ţară, doar visează. Detalii aici.

Blog en pause

Plec pentru câteva zile… Promit, la întoarcere, poveşti din Paris, despre marketing şi atmosferă, encore une fois

De retour. Uşoară nostalgie pariziană

M-am întors de la Paris, ceea ce înseamnă că după o săptămână foarte plină, am timp să scriu… să reamintesc câteva lucruri care mi s-au părut acolo foarte interesante, mai ales dacă vă interesează marketingul.

M-a frapat (din nou) importanţa comunicării publicitare din metroul parizian. Este atât de ridicată, încât broşurile Dior se găsesc acolo, la intrarea în staţii, deci un target important (chit că am vorbi doar de turişti, deşi nu este cazul) foloseşte acest mijloc de transport în comun. De neutilizat la noi ca practică (nu pentru asemenea produse), dar de reţinut tehnicile de afişaj… la 100 de ani distanţă de cele din metroul bucureştean.

Şi la noi, şi la ei, există campanii puternice de promovare a unui stil de viaţă sănătos. Diferenţa este că acolo, toate mărcile de produse junk food sau din categoria făinoaselor sunt obligate să afişeze şi unul dintre mesajele de aici şi să facă trimitere evidentă la site-ul www.mangerbouger.fr – de unde o notorietate incredibilă şi un indice foarte ridicat de memorizare a mesajelor.

Ca de obicei, am apreciat arta decorării vitrinelor pariziene, ceea ce în Bucureşti nu se întâmplă niciodată… că doar cumpărăm oricum, în lipsa unei concurenţe acerbe… Şi am apreciat în mod particular puzderiile de promoţii şi oferte speciale, majoritatea imposibil de translatat pe alte pieţe, dar interesante ca idee (de exemplu, carduri-cadou de download 100 melodii de pe www.fnac.fr… ce să faci aici cu aşa ceva când ODC-ul rules?).

De unde rezultă că pentru a face marketing bun, eficient, corect, îţi trebuie prioritar două lucruri: teorie (ştiută bine) şi cercetare de piaţă (făcută foarte bine, fără auto-amăgiri). Şi apropo de aceasta, în topul vânzărilor de carte de marketing de la Paris, tronează titlurile critice la adresa domeniului, ceea ce este, oricum, foarte french şi foarte departe de extazul unilateral din România cu privire la marketing şi comunicare în general.