Marketingul luxului

Una dintre temele de studiu predilecte în studenţia mea pariziană a fost, prin forţa împrejurărilor, marketingul luxului. Era şi firesc, pentru Sciences-Po şi, în 2001, aflam deja despre Annick Goutal şi Frédéric Malle…

În România anului 2009, încă nu este cazul nici măcar pentru traducerea unor cărţi de profil, iar de practică, ce să mai vorbim? Este adevărat că avem în Bucureşti câteva concept store, dar nu există mărci autohtone de lux, deci nu ai ce marketing să faci dacă nu ai branduri locale. Cei câţiva designeri români care expun şi dincolo de graniţe, sunt avangardişti, de nişă, prea teatrali, poate, pentru a putea pătrunde în liga superioară de profil – şi fără resurse financiare pentru distribuţie şi promovare în media care contează.

Aşa că atunci când văd propuneri de teme de licenţă legate de marketingul luxului, îmi vine să zâmbesc de atâta naivitate. Marketing, dar cum? Prin traduceri de fişe de produs şi afişe la Clarins, Clinique et comp.? Orice societate are nevoie de garanţia pe care o dă snobismul şi eticheta, indiferent că vrem să recunoaştem sau nu. Numai că a crea lux nu este la îndemâna oricărei pieţe…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: