Criza… şi marketingul la modă

Mda… Este la modă marketingul aşa-zis „de criză”. În mall, ne agasează „promoţiile anti-criză”. Băncile ne îndeamnă să economisim dacă avem copii, că aşa e la BCR, nenea din reclamă gândeşte ca noi. Hm… ce să mai economisim, când pe timp de criză salariile scad, ratele cresc, iar fetele se duc mai rar la coafor?!

Am senzaţia tot mai acută că, pe timp de criză (sună bine repetiţia aceasta, nu?; să nu uităm că deh, e criză!), în loc să ne concentrăm pe ceea ce ne afectează direct, iar dacă suntem firme, să ne ocupăm de resurse şi eficientizarea lor, noi facem zgomot. Foarte mult zgomot, care devine obositor – şi fără efect.

Anunțuri

7 comentarii

  1. Corect Florina!

    Ceea ce nu se intelege de catre enorm de multi manageri si marketeri este ca in situatia in care piata se contracta, nu comunicarea suplimentara este cheia. Cheia este inovarea de produs sau modificari majore la nivelul produsului si pretului.

    Dar deh… atata vreme cat nu producem mare lucru si implicit nu prea controlam costurile e cam greu sa facem altceva decat sa urlam mai mult si mai tare.

    Apreciază

  2. alexandrastoian · ·

    Apropos de eficientizarea resurselor, firmele din Spania si fiecare angajat in parte considera ca pe timp de criza, trebuie sa te formezi. Si aici vine partea care imi place mie si in care ma specializez: cum stim cat de eficienta e formarea profesionala? La momentul actual, toate firmele investesc in training, e un subiect la moda, dar nimeni nu investigheaza de fapt rezultatele si impactul trainingului in organizatii. Nici nu se vorbeste de evaluarea trainingului in termeni de transfer la locul de munca, impact si ROI. E inca un domeniu neexploatat. Din fericire pentru mine, imi fac dizertatia cu o autoare renumita in Spania, care are ani de cercetare si numeroase instrumente de evaluare a eficientei formarii profesionale continue si care m-a luat sub aripa ei in mai multe proiecte…ocazie cu care l-am cunoscut pe Elwood Holton, singurul specialist in transferul formarii profesionale la locul de munca, din lume…si care m-a invitat sa imi fac doctoratul cu el in State…acum diger ideea 😀 Asa ca sunt foaaaarte foaaaarte incantata de ceea ce fac acum. In sfarsit te inteleg pe tine cum e sa fii pasionat de munca ta, nu credeam sa ajung vreodata asa dornica sa aprofundez vreun subiect…m-a transformat total descoperirea asta 🙂

    Apreciază

  3. Uf, Alexandra, asa de tarziu? :-O

    Apreciază

  4. @ Alexadra: Acum mai nimeni nu mai investeste in training. Si da ai dreptate ca nu s-au facut prea multe evaluari si mai ales cele corecte – obiective.

    Apreciază

  5. Andra, Nicky, sa va spun o povestioara adevarata. Se facea ca un manager de proiect a parasit o multinationala X in favoarea alteia Y. In Y a facut ceva proiecte in afara Romaniei si, in final, a descoperit ca realitatea interna era foarte diferita de vitrina de la recrutare. Anyway, a primit o oferta interesanta in X si a decis sa se intoarca.
    A avut loc interviul de „debriefing” de plecare in Y unde, de buna intentie, a inceput sa le spuna ce crede ca nu merge si concluzia ca a descoperit in Y mai degraba o samanta de floarea soarelui intr-un ambalaj de pralina scumpa. Doamna care „nota”, a inceput sa nu mai noteze. Mai mult, nu stia cum sa incheie interviul. Nu putea sa scrie in raport ca in Y este altfel decat roz…

    Apreciază

  6. alexandrastoian · ·

    – hm, dap, stiu ca in romania au reactionat imediat si au taiat banii de training. pe buna dreptate poate, daca tot se face dupa ureche…

    – si aa…nu e tarziu deloc! nici nu sti ce tanara am aflat ca sunt de fapt! aici lumea copilareste pana la 30 de ani, astia stau cu parintii si lucreaza vanzatori si chelneri…eu am deja mega experienta fata de tinerii spanioli de varsta mea !!! si toti se uita cam suspiciosi ca de ce vreau eu sa ma responsabilizez de la varsta asta ???!!! hmmm…la inceput credeam ca sunt ei retarzi, dar poate ca nici sa te avanti asa in campul muncii nu iti lasa prea mult loc de intoarcere…nici nu stiu cum e mai bine!

    – istorioara ta e inca o dovada ca inca ne jucam cu politicile de resurse umane!!

    Apreciază

  7. E simplu: galagia aduce notorietate, iar notorietatea aduce bani. Solutiile, doar cele cu adevarat ingenioase si eficiente aduc bani si stim bine ca sunt putine sanse ca toate ideile sa fie ingenioase. Asadar, daca nu esti geniu, e mai simplu sa faci galagie ca sa iesi in evidenta.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: